Satul Crăcăoani datează din anul 1395, din timpul voievodului moldovean Ștefan I Mușat, care a dus o bătălie în imediata apropiere, pe dealul Hindău (astăzi Ghindăoani) cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. La început, cu case puține de răzeși din Moldova, locuitorii s-au așezat sub pădure, de-a lungul albiei râului Cracău, feriți de ochii pizmași ai cotropitorilor.
Biserica actuală a fost construită din bârne de brad și cuie de lemn, cu pod de scânduri și acoperiș în șindrilă de brad, în jurul anului 1800, pe temelia a două biserici mai vechi „când arhitecți erau pădurarii și ingineri oamenii satului” așa cum reiese din istoricul refăcut în anul 1966 de către pr. paroh Neculai Gheorghiu.
Deoarece biserica din satul vecin era „peste mana”, putinii enoriasi, în frunte cu pr. paroh Constantin Rășcănescu, au început lucrările de construcție în primăvara anului 1800, finalizând lucrarea în toamna aceluiași an. Pe 26 octombrie a fost sfințită de vrednicul de pomenire Veniamin Costachi, pe atunci episcop al Romanului, care a dăruit bisericii hramul „Sf. Dumitru”.
Printre ctitorii importanți menționați în istoric sunt: „Kir Veniamin”, arhiereii Atanasie și Filaret, monahi de la mănăstirile Horaița, Văratec și Agapia, la care s-au adăugat o mulțime de credincioși.
Dintre preoții slujitori, amintim: pr. Ioan Stăcescu, pr. Vasile Stăcescu, pr. Gheorghe Stăcescu, pr. Neculai Micu, pr. Vasile Sandu, pr. Neculai Gheorghiu, pr. Constantin Bucătaru.
Lucrări de înfrumusețare și renovare a bisericii s-au facut în timpul pr. Neculai Micu, care a pus invelitoare de tablă pe acoperiș în anul 1965, și în timpul pr. Constantin Bucătaru care a pictat o parte a interiorului bisericii și a renovat casa socială în anul 1992. La aceștia s-a adăugat și pr. Iliescu Neculai, care a continuat activitățile gospodărești și misionare.
Începând cu data de 1 decembrie 2016, pe seama acestei parohii, a fost numit pr. Gavriloaia Cosmin, fiind instalat în data de 28 mai 2017.
